Skip Navigation LinksPrima pagină»Articole Specialişti Imobiliare» ARGISOL - si fenomenul de condens
Emil Valeanu

Emil Valeanu

Auditor energetic, RTE, expert tehnic Argisol RO

Bv Invest


ARGISOL - si fenomenul de condens


In sistemul Argisol - in comparatie cu sistemul de exectie clasic - fenomenul de condens nu se produce. Experienta de 40 de ani a producatorului confirma lipsa acestui fenomen in miile de investitii facute in sistem.


de Emil Valeanu la categoria Recenzie


Publicat la 17.03.2010 | 1895 vizualizări | 0 comentarii


nota

9,0

1 voturi

PROBLEME DE CONDENS IN DIVERSE SISTEME DE EXECUTIE
 
Pentru exemplificare luam in considerare aceias cladire P+E+M de 1000 mp analizata in capitolul trecut.
 
 
1.    - SISTEM CLASIC NEIZOLAT TERMIC
 
Structura diaframei analizate este de caramida poroterm intarita cu samburi de beton. Pentru simplificare analizam numai sectiunea de caramida, fara sa o combinam cu influentele negative ale betonului din stalpisori, buiandrugi si centuri. Materialele care alcatuiesc peretele opac sunt poroase – atat tencuiela exterioara si cea interioara, cat si mortarul din rosturi si caramida propriu zisa. Acest lucru face posibila migrarea de la interior spre exterior( de la presiune ridicata la o presiune mai joasa) a vaporilor de apa existenti in interior care sunt generati de diversi factori de habitat : respiratie, transpira-tie, folosirea bai, fiertul si preparatul mancarii etc. In perioada de timp calduros structura este in permanenta penetrata de acesti vapori care sunt pe urma eliberati in atmosfera. In perioada de timp friguros minus 10°- 20°C, vaporii de apa intalnesc pe parcursul migratiei lor – in sectiunea peretelui – asa numitul punct de roua, unde condenseaza sub forma de picaturi de apa. La temperaturi negative aceste picaturi de apa ingheata, isi maresc volumul si practic distrug structura de rezistenta a caramizii, diminuind in timp capacitatea portanta a acesteia. La o variatie a temperaturii exterioare de 15 – 20 °C, fenomenul de condens se manifesta pe o sectiune interioara a caramizii de 5-7 cm, sectiune unde se produce o acumulare de picaturi de apa. In verile calde aceasta apa acumulata poate sa se evaporeze complet, dar daca vara este ploioasa si nu este suficient de calduroasa, atunci aceasta apa partial ramane in structura peretelui. La acumulari anuale succesive, aceasta cantitate de apa genereaza fenomenul de condens care functie de intensitate, poate afecta atat interiorul cat si exteriorul peretelui, necesitand interventii costisitoare pentru eliminarea lui. In general toate structurile clasice au acest fenomen care poate ramane in interiorul peretelui sau poate sa se manifeste in exteriorul lui.
 
2.    SISTEMUL CLASIC IZOLAT LA EXTERIOR CU POLISTIREN
 
Daca grosimea stratului de izolatie cu polistiren nu a fost determinate pe baza unui calcul termotehnic – functie de zona geografica a amplasamentului, functie de directia si intensitatea vanturilor dominante, functie de gradul de adapostire al cladirii si functie de pozitionarea fata de punctele cardinale etc – si grosimea a fost stabilita dupa ureche sau cost minim,( 2,3 – 5 cm) exista o probabilitate foarte mare ca punctual de roua sa se regaseasca si dupa realizarea termoizolatiei tot in structura diafragmei de caramida, fenomenul de condens manifestandu-se in voia lui, cu deosebire ca in timpul verii stratul de polistiren sa impiedice evaporarea apei condensate in sectiunea peretelui.
De asemenea exista pericolul executarii termoizolatiei intr-un mod deficitar – nu se respecta modul de aplicare al masei de spaclu care sa genereza acea camera de expansiune a vaporilor de apa. In mod cu totul gresit se aplica pe placa de polistirea turte de masa de spaclu - 5-6 buc - care se niveleaza prin presare, ramanand spatii libere de circulatie a vaporilor de apa pe toata sectiunea peretelui. In ipoteza ca portiunea inferioara si superioara a stratului de termoizolatie cu polistiren nu se inchide corect, exista posibilitatea ca in timpul iernii sa se produca un curent de aer rece, care spala peretele de caramida pe toata suprafata lui, anuland sau reducand foarte mult efectul de termoizolare al polistirenului montat cu acest scop. Fenomenul este si mai nociv atunci cad intervine si sectiunea de beton aferenta stalpisorilor, stalpisorilor de bordaj a golurilor de usi si ferestre buiandrugilor sau centurilor, stiut fiind ca conductivitatea termica a betonului este de 1,74 w/mk, in raport cu ceea a caramizii care este de 0,75w/mk.
        Foarte multa lume considera ca izolarea peretilor exteriori cu polistiren, elimina automat fenomenul de condens. Parerea mea personala nu sustine aceasta afirmatie datorita urmatoare-lor motive :
        1. – Polistirenul expandat recomandat a se folosii la realizarea termoizolatiei exterioare are densitatea de 15 kg/mc si un factor de rezistenta la permeabilitate a vaporilor de apa   μ = 30. Nu este un material poros si rezistenta la migratia vaporilor de apa este mult mai mare decat a celorlalte materialelor componente a peretelui exterior : caramida, BCA, mortar, beton. Experientele facute cu vasul cu apa care fierbe degajand vapori de apa( sau in care se pompeaza aer) si care trec prin placa de polistiren care acopera vasul – dupa parerea mea – nu sunt concludente si nici nu redau fenomenul fizic care se intampla in sectiunea peretelui.
In exemplul dat, suprapresiunea vaporilor de apa din spatiul inchis in care se produc acesti vapori ( p > 1 bar) genereaza migrarea acestor vapori si trecerea acestora prin placa de polistiren. In cazul real nu are cine sa produca aceasta suprapresiune, vaporii vor migra prin materialul poros al peretelui si vor ajunge in camera teoretica de expansiune a vaporilor de apa – relizat cu ajutorul masei de spaclu cu care se lipeste polistirenul,- sau in lipsa acestei camere ( caz general) ei vor migra in spatiul existent dintre fatada si polistiren si vor fi eliberati in atmosfera in zona de contact dintre doua placi de polistiren, zona caracterizata printr-o rezistenta mai mica la permeabilitatea vaporilor de apa. Asa se explica si fenomenul de hartuire a fatadelor placate cu polistiren, care arata modul de dispunere – lipire  - a placilor pe fatada. Pe fatadele sudice, in perioadele de veri calduroase acest fenomen nu se observa datorita supraincalzirii fatadei, apare fenomenul de suprapre-siune a vaporilor, fenomen care ajuta eliminarea vaporilor de apa. Umbra permanenta a copacilor favorizeaza acest fenomen de hartuire a fatadelor, impiedicand eliminarea vaporilor de apa.
       
 
3.    – SISTEMUL ARGISOL.
 
In cazul sistemului Argisol, Neopor-ul care este extrudat si de densitate mare de 30kg/mc, nu permite migratia vaporilor de apa - capacitatea de absorbtie a vaporilor fiind nesemnificativa, (rezistenta la permeabilitatea vapori μ = 150). 
In timpul iernii, la un gradient de temperatura Δ = 40°C ( - 20°C exterior la  + 20 ° interior) temperatura peretelui de beton este tot timpul pozitiva, vapori de apa neexistand, fenomenul de condens nu se produce.
Apa de amestecare din betonul proaspat este consumata prin proces chimic de particulele fine de ciment in timpul procesului de intarire si realizare de marca al betonului, fiind insotita de fenomenul de producere si degajare de caldura, care impiedica in acest fel inghetarea betonului proaspat turnat  in cofraj.
        Eliminarea excesului de umiditate generat de activitatile casnice se face normal – fara dispozitive speciale – prin aerisirea obisnuita care se face zilnic - oricarei case indiferent de sistemul in care ea a fost construita. Din anii 80 – de cand sistemul este patentat – fenomenul de condens nu a aparut in nici o casa Argisol.
    Daca se doreste ca sa nu se piarda energie termica prin proces de aerisire normale se pot monta diverse dispozitive de aerisire inglobate in tocul tamplariei PVC, ( grile de ventilatie manuale sau electrice) dispozitive higrotermice montate local in peretii exteriori ai casei respective, sau sistem de inchidere a tamolariei termopan care depresurizeaza etanseitatea garniturilor de cauciuc si permit un schimb - la nivel micro - al aerului din incinta rspectiva.
 
 
                                                            Expert tehnic Argisol. RO

                                                                         Ing Valeanu Emil

Acest articol nu a fost încă dezbătut.


Pentru a te implica în discuţie trebuie sa intri în contul tău.

Ai cont? Intră în cont pentru a comenta. Nu ai cont? Înregistrează-te (gratuit).