Bucurestiul, orasul viitorului! doar... nu inca

Primaria Capitalei si a Sectorului 3 planifica repararea si constructia a 30 de fantani arteziene. Ce ati zice daca Primaria v-ar spune ca suma costurilor de functionare a tuturor fantanilor este ZERO? Va propun sa exploram feluri in care aceste fantani ar putea fi proiectate folosind tehnologii ecologice care rezulta in costuri infime de intretinere.

by Felicia Nitu in category Sustainability / Energy

Published on 10/7/2009 | 654 readers | 0 comments

Recent am aflat de doua noi proiecte aprobate de Primaria Capitalei si cea a Sectorului 3: repararea si constructia a 30 de fantani arteziene care vor fi frumos iluminate. Prima mea reactie a fost de bucurie ca in sfarsit Bucurestiul va capata “viata”. Intr-o clipa am si vazut o simfonie de apa tasnind plina de energie din pamant, in deliciul si bucuria noastra.

Proiectele se vor ridica la o valoare firesc de mare comparativ cu marimea lucrarilor, respectiv ~5 mil. EUR.  Aceasta suma nu include insa costurile de intretinere si mi-e teama ca nimeni nu s-a gandit la asta. Daca nu sunt bine intretinute fantanile risca sa devina niste relicve langa cele deja existente.  Costul de oportunitate e mare (adica s-ar putea face multe alte lucruri folositoare cu acesti bani) asa ca e important ca proiectul sa fie de succes.

Ce ati zice insa daca Primaria v-ar spune ca suma costurilor de functionare a tuturor fantanilor este ZERO? Cred ca ar fi impresionat si Comunitatea Europeana, nu numai pe bucuresteanul lipsit de buget pentru plata facturilor de intretinere.   Va propun sa exploram feluri in care aceste fantani ar putea fi proiectate folosind tehnologii ecologice care rezulta in costuri infime de intretinere.

Majoritatea locuitorilor nu inteleg proportia costurilor de intretinere la nivelul unui oras ca Bucurestiul. Putem sa ne imaginam daca ne gandim la factura de electricitate pentru un apartament in timpul iernii sau verii toride cand trebuie sa tinem in functiune non-stop aparatele de climatizare. Similar, dar la o scara mai mare, este si factura de electricitate pentru o fantana arteziana.

Cele doua mari elemente pe care aceaste fantani le consuma in mod constant sunt apa si energie electrica. In Bucuresti, pe parcursul unui an, precipitatiile si apa provenita din caderile de zapada pot ajunge pana la 80 litrii cubi (vezi inundatiile din ultima vreme).  Fantaniile noastre pot colecta si filtra aceasta apa pentru propriul consum astfel ca s-ar economisii mii de litrii de apa potabila.

Colectarea si filtrarea apei necesita infrastructura si nu putem compara Bucurestiul cu multe capitale ale lumii care investesc in infrastructura lor de zeci de ani de zile. Si totusi, ne gasim intr-un moment unic, la un nou start cu celalalte orase europene care doresc sa se reinventeze ca orase ale viitorului. E un moment unic si prin faptul ca beneficiem de finantare de la Uniunea Europeana.

Vestea buna in acest start este ca in 2012, cu ajutorul fondurilor europene, statia de filtrare a apei de la Glina va epura in totalitate debitul actual de apa al Bucurestiul, respectiv 18 mii de litrii cubi pe secunda. Problema este ca odata cu construirea noilor proiecte urbane recente debitul de apa consumat a crescut iar statia Glina, inca nefinalizata, va fi depasita chiar din prima zi.  

Eficienta energetica mentionata de catre Primarul Bucurestiului in cadrul Planul de dezvoltare durabilă a Municipiului Bucuresti 2009-2012 ar fi putut fi demonstrata si prin cerintele acestui proiect. Echiparea fantanilor cu lumini tip LED este un gest de apreciat de economisire a energiei electrice. Insa marele consumator al unei fantani este motorul de punere in miscare a apei. Energia consumata de acesta, in proiectul actual, va fi luata direct de la ENEL, adunand la factura pe care bucuresteanul va trebui sa o plateasca. Ideal, proiectul nostru ar fi putut include elemente de captare a energiei solare, necesare functionarii fantanii, dar care sa fie integrate intr-un design atractiv.

Inlocuirea cerintelor tehnice si de design cu unele ecologice nu numai ca ar fi fost in beneficiul tuturor, dar ar fi si pozitionat Bucurestiul ca un oras al viitorului alaturi de multe din capitalele europene.  In plus, ar fi creat un precedent si pentru celalalte orase din tara care ar fi putut urma exemplul.

In Europa, mai multe tari anunta programe drastice pentru reducere la ZERO a eliberarii de dioxid de carbon in atmosfera.  Asta presupune consumul de energie provenita din surse nepoluante. Noile reglementari vor impune proiectarea de sisteme alternative pentru producera energiei electrice (geotermale, solare, eoliene). Pe langa energia „curata” se va insista pe folosirea foarte riguroasa a apei potabile prin reciclarea apei murdare (din bucatarie, dus, instalatii ) sau filtrarea apei de la ploaie si refolosirea ei (pentru  gradinarit, fantani, instalatii de incalzire-racire a spatiilor de trai, toalete, etc).  Primarii multor orase europene gandesc dezvoltarea urbana dintr-o perspectiva ecologica si eficienta care sa ofere o viata mai sanatoasa locuitorilor si speram ca edilii Bucurestiului sa se alature.

Articolul de fata marcheaza inceputul unei serii pe tema „Noua ne pasa”. Voi trata subiecte din domeniul urbanismului atat din orasele din Romania cat si din alte tari. Incurajez comentariile, atat critici cat si propuneri constructive. Vreau sa informez publicul larg si pe edilii nostri ca exista cai eficiente si ecologige de a construi o viata mai buna in orasele din Romania.